Înlăturarea sustenabilă a peștilor morți, a nămolului și a fecalelor: Modul în care aerul comprimat este parte a unei soluții inovatoare

Datorită fiabilității, siguranței și eficienței la înlăturarea peștilor morți din acvaculturi marine, utilizarea sistemelor de ridicare cu aer comprimat a crescut semnificativ în ultima perioadă. Între timp, aceste sisteme continuă să impulsioneze dezvoltarea tehnologică, fiind utilizate și la înlăturarea nămolului și excrementelor de pește – o contribuție decisivă pentru o acvacultură sustenabilă.

Mortalitatea peștilor este o componentă naturală și inevitabilă, atât a ecosistemelor sălbatice cât și a acvaculturii. Spre deosebire de mamifere, peștii produc un număr mare de descendenți, de obicei sub formă de ouă. În natură însă, rata de supraviețuire a acestor ouă este foarte redusă – de obicei, doar aproximativ 1 % dintre pești ajung la maturitate. Animalele mai slabe sunt adesea eliminate de prădători, înainte să poată muri de slăbiciunile lor congenitale.

În acvacultură, mai ales în creșterea somonului, se poate observa o rată de supraviețuire semnificativ mai mare, care este de obicei de aproximativ 80%. Aceasta înseamnă că majoritatea peștilor se dezvoltă bine, din păcate o mică parte – aproximativ 20% – nu sunt însă suficient de puternici pentru a ajunge la maturitate și mor în timpul ciclului de creștere. Deoarece în instalațiile de acvacultură nu există prădători naturali, este importantă înlăturarea acestor pești morți, pentru a nu deveni purtători de boli și infecții. În caz contrar, ar putea reprezenta un pericol pentru populația piscicolă sănătoasă.

Unitățile de acvacultură au trebuit dintotdeauna să se ocupe de înlăturarea peștilor morți, pentru a menține un ecosistem sănătos. În cazul metodei tradiționale pentru înlăturare, sunt trimiși scafandri în cuștile din plasă pentru a pune manual peștii morți în coșuri. Aceste coșuri sunt apoi ridicate manual din apă. Această metodă este laborioasă și consumă timp și duce deseori la faptul că peștii morți rămân un timp mai îndelungat în cuști. Acest lucru nu este deloc ideal, deoarece cu cât peștii morți stau mai mult în apă, cu atât mai mare este riscul să transmită boli peștilor sănătoși.

Odată cu mutarea acvaculturii în ape mai adânci, mai mari și mai expuse, siguranța și practicabilitatea utilizării de scafandri a devenit o problemă tot mai mare. Dar cum s-a putut rezolva această problemă?

Sistemele de ridicare cu aer comprimat oferă o soluție inovatoare pentru înlăturarea tradițională a peștilor morți. În acest proces, aerul comprimat joacă un rol esențial: În cel mai adânc loc al cuștii de plasă se instalează un con, care este conectat printr-un furtun la o alimentare cu aer comprimat. Prin așa-numitul principiu al pompei cu ridicare cu aer comprimat, peștii morți sunt aspirați în mod eficient de pe fundul cuștii și sunt transportați prin furtun într-un dispozitiv central de colectare, pe o plută sau barcă de aprovizionare.

Acolo este evaluată și înregistrată statistic starea peștilor morți. Ulterior, peștii colectați pot fi prelucrați în siloz – un proces care elimină în același timp bacteriile și infecțiile. Acest siloz de pești poate fi utilizat ulterior în diverse moduri și dezvoltă un potențial suplimentar de generare de valoare adăugată dintr-un material care, în caz contrar, ar fi considerat deșeu.

Înlăturarea peștilor morți cu ajutorul sistemelor de ridicare cu aer comprimat este tot mai îndrăgită din mai multe motive:

• Depășirea cu siguranță a provocărilor acvaculturii offshore: Pericolele corelate cu metodele tradiționale de înlăturare a peștilor morți sunt complet eliminate. Acest lucru face ca sistemul să fie deosebit de atractiv pentru medii izolate și dificile.
• Proces eficientă și fiabil: Metoda este semnificativ mai rapidă și mai puțin laborioasă decât abordările tradiționale.
• Sprijină scăderea ratei mortalității: Peștii morți sunt înlăturați în timp util, ceea ce împiedică răspândirea de boli și menținere mortalității la cote scăzute.
• Protecție mai bună a mediului marin: Datorită înlăturării rapide a peștilor morți este împiedicată răspândirea potențială a bolilor în întregul ecosistem marin.
• Rapoarte mai precise privind mortalitatea: Înlăturările frecvente ale peștilor morți permit o documentare precisă a morților, ceea ce în unele regiuni este o premisă importantă pentru respectarea cerințelor legale. În același timp se pot obține informații despre biomasa actuală, astfel încât hrănirea poate fi adaptată optim, iar deșeurile pot fi reduse la minimum.

În contextul unei acvaculturi sustenabile, o semnificație importantă are managementul produselor reziduale precum nămolul și excrementele de pește. Aceste depuneri organice pe fundul mării atrag bacterii de descompunere, care consumă cantități mari de oxigen în activitatea lor metabolică. Acest lucru poate duce la formarea de zone anoxice – zone cu conținut reduse de oxigen sau complet lipsite de oxigen – care pot afecta considerabil viața marină din jur.

Progresele înregistrate de sistemele de ridicare cu aer comprimat oferă acum o soluție promițătoare pentru această problemă. Primele sisteme, care au fost introduse în urmă cu câțiva ani, erau deja concepute pentru înlăturarea simultană a peștilor morți și a nămolului și putea astfel îngrădi direct formarea anoxiei prin depuneri de nămol. Dar, după scurt timp, s-a arătat o nouă provocare: excrementele de pește.

În mod tradițional, managementul fecalelor era necesar mai ales în sisteme terestre. Acvacultura cu cuști de plasă deschise în schimb, profita, de cele mai multe ori, de curenți puternici, care asigurau o diluare naturală – deseori doar cu efecte restrânse asupra mediului, deoarece nu era depășită capacitatea naturală de absorbție a habitatului. În unele cazuri însă, locațiile fermelor erau alese mai puțin optim, astfel încât fecalele se depuneau pe fundul mării. Dacă încărcarea depășea capacitatea naturală, aceste depuneri – la fel ca și nămolul – contribuiau și ele la formarea de zone anoxice și la scăderea biodiversității.

Ca urmare, unele țări și regiuni impun între timp o monitorizare independentă a fundului mării în cazul acvaculturii cu cuști de plasă deschise. În cazul în care monitorizarea indică o înrăutățire a condițiilor solului, unitățile trebuie să își reducă biomasa. În cazuri deosebit de grave, locația poate fi chiar complet închisă.

Înlăturarea fecalelor reduce presiunea ecologică asupra ecosistemului înconjurător și permite în același timp unităților să își păstreze cota maximă de pești. Mai ales în cursul tendinței spre ferme submersibile în creșterea somonului, la care se folosesc cuști de plasă complet închise, înlăturarea peștilor morți cu ajutorul aerului comprimat este între timp singura opțiune practicabilă pentru îndepărtarea eficientă și rapidă a animalelor moarte.

Înlăturarea peștilor morți, a nămolului și fecalelor este indispensabilă atât pentru responsabilitatea ecologică cât și pentru sustenabilitatea ecologică pe termen lung a unităților de acvacultură – fiind astfel o premisă de bază pentru dezvoltarea economică sustenabilă a acestora. Sisteme avansate de ridicare cu aer comprimat, care lucrează cu aer comprimat, oferă o metodă eficientă și fiabilă de înlăturare a acestor deșeuri organice.

Prin transformarea materialelor colectate în produse valoroase, precum siloz sau biogaz, aceste sisteme contribuie considerabil la crearea unei economii circulare în acvacultură. De aceea, astfel de măsuri sunt esențiale și contribuie în mod decisiv la o acvacultură cu adevărat sustenabilă.

Ilustrare cu aprobarea amabilă a AKVA Group.